Cât costă un sejur pe insula Kuramathi din Maldive. Ghid cu prețuri la cazare, mâncare, transport
După ce am fost în Maldive am primit multe întrebări legate de prețuri, cazare, transport, activități disponibile pe insula Kuramathi etc, așa că am scris acest articol care detaliază multe dintre aceste aspecte.
Excursia în Kuramathi a fost cea mai scumpă în care am mers vreodată (mai ales dacă împart costurile la numărul de zile – 7). Însă visam de atât de mult timp să merg acolo, încât m-am gândit că sărbătorirea a 10 ani de când l-am cunoscut pe soțul meu era un moment potrivit. În plus, pentru o experiență care nu se va repeta (cel mai probabil nu voi ajunge din nou în Maldive, dacă nu cumva câștig la loterie), mi-am zis că merită.
Cazarea timp de 7 zile cu 3 mese pe zi (regim Full Board, nu All Inclusive, deci fără băuturi), plus transferul dus-întors de la aeroportul din Male pe insula Kuramathi, cu un mic feribot, au costat 1.950 de dolari de persoană. În afară de cazare, mâncare și transport, în preț este inclus și accesul la toate piscinele de pe insulă și folosirea șezlongurilor de pe plajă.
Prețul nu include biletul de avion. Noi am zburat cu Fly Dubai, iar biletul de avion dus-întors a fost în jur de 950 de euro / persoană. Puteți să găsiți și prețuri mai mici. De exemplu Wizz Air are prețuri care pornesc de pe la 700-750 de euro, în funcție de perioadă, dar zborurile fie au mai multe escale, fie au escală peste noapte în Abu Dhabi (această ultimă variantă crește costul total).
Transferul, care durează cam o oră și 15 minute pe sens, a fost organizat de resort. În fiecare zi sunt 3 curse de la aeroport spre resort, iar în funcție de ora la care aterizează avionul ești alocat uneia dintre ele.
Cu feribotul, transferul dus-întors a costat 105 dolari de persoană. Există și varianta unui zbor cu hidroavionul, dacă vreți să vedeți atolii de sus, dar este mult mai scump (pe Booking, prețul menționat este de 437 de dolari de persoană pentru transferul cu hidroavionul). Nu știu însă cât de multe ai apuca să vezi din hidroavion deoarece atolul Rasdhoo, din care face parte și insula Kuramathi, se află foarte aproape de Male.
Noi am fost cazați într-o căsuță pe plajă cu verandă (Beach Villa), în zona de est a insulei. Wi-Fi-ul mergea foarte bine, camera avea aer condiționat și era curățată de două ori în fiecare zi (dimineața și seara). Dușul era amenajat afară, în exteriorul băii propriu-zise, sub streașina casei.
Insula este un resort de 4 stele și are vreo 10 tipuri de vile în care vă puteți caza: de la cele mai ieftine, precum căsuțele pe plajă, la vilele luxoase construite pe piloni deasupra apei. Unele au și piscină proprie. Cele mai scumpe sunt cele construite în vestul extrem al insulei, de-a lungul bancului de nisip din Kuramathi. Se numesc Thundi Water Villa with Pool, iar un pachet pentru două persoane timp de 7 zile costă cam 8.000 de dolari. În funcție de perioadă, pe Booking puteți găsi prețuri mai mici ori mai mari.
Insula este extraordinar de verde și de curată. E plină de vegetație tropicală – bananieri, cocotieri, palmieri, copaci banyan uriași, liane groase – unii dintre ei sunt adevărate monumente ale naturii (despre ei și despre animalele pe care le puteți vedea pe insulă am să vă povestesc mai pe larg într-un alt articol).
Timp de o săptămână cât am stat pe insulă nu am văzut o hârtie pe jos. Peste tot strălucea de curățenie, iar angajații resortului îngrijeau permanent arborii și vegetația – culegeau ramurile uscate căzute din copaci, pliveau florile, adunau frunzele moarte, puneau straturi de pământ proaspăt în jurul palmierilor.
Am văzut chiar și o mașinuță simpatică – o invenție locală îmi imaginez – ce strângea frunzele uscate folosind un fel de perie din bețe și tulpini din lemn. Șoferul a fost foarte amabil și a și oprit ca să îi pot face o poză:
Pentru a reduce consumul de plastic, de câțiva ani resortul își produce propria apa îmbuteliată (în recipiente din sticlă), chiar pe insulă. Este gratuită, în sensul că dacă nu ești în regim All Inclusive și trebuie să plătești pentru băuturi, pentru apa îmbuteliată în Kuramathi nu plătești.
De când a fost lansată această inițiativă, Kuramathi a evitat folosirea a 300.000 de sticle din plastic. Noi primeam în fiecare zi alte sticle cu apă în cameră (dacă le consumaserăm pe cele de dinainte), însă sticlele pot fi umplute cu apă și la stațiile montate pe insulă.
Salatele și alte verdețuri servite în restaurantele din Kuramathi sunt crescute pe insulă, într-o grădină hidroponică. Se cultivă salată, roșii, pepeni, busuioc, mentă, mărar, coriandru, mizuna (o legumă verde cu frunze originară din Japonia).
Culturile hidroponice presupun creșterea plantelor fără sol. Practic, legumele sunt cultivate în soluții nutritive sau pe un substrat de pietriș, nisip sau polistiren prin care circulă permanent apă cu îngrășăminte (nutrienți).
Folosind această tehnică, locuitorii din Maldive obțin randamente ridicate de pe suprafețe mici de pământ (lipsa pământului pentru agricultură este o problemă constantă pentru această mică republică insulară). În plus, în Maldive solul este de regulă nisipos și nu are nutrienții care se regăsesc în solurile fertile.
Pe insula Kuramathi sunt recoltate zilnic 300 de salate (500 de kilograme pe lună). De la plantare până la recoltare trec 45 de zile. În total, lunar se recoltează circa 1.000 de kilograme de legume și verdețuri, de pe o suprafață mai mică de 900 de metri pătrați.
Deși mâncarea a fost poate unul dintre ultimele lucruri pentru care am ales Kuramathi (înainte să ajung acolo chiar citisem postarea unui blogger ce povestea că mâncarea nu i se păruse prea grozavă), în cele 7 zile petrecute pe insulă m-am îngrășat aproape două kilograme. Mâncarea mi s-a părut fabuloasă. Cred că niciodată în viața mea nu am mâncat atât de bine și de diversificat.
Pe insulă sunt 3 restaurante unde se servesc 3 mese pe zi tip bufet – micul dejun, prânzul și cina. Ești alocat unui restaurant în funcție de zona în care ești cazat (celui mai apropiat de tine, practic).
Cele 3 restaurante se numesc Haruge, Malaafaiy și Farivalhu. Noi am stat foarte aproape de Haruge, în partea de est a insulei, așa că am fost alocați acestui restaurant. Precum Farivalhu (aflat în vest), și Haruge este amplasat pe malul oceanului. Așa că poți lua micul dejun în timp ce privești apa azurie și palmierii ce se ridică din nisipul alb de pe țărm. Malaafaiy se află undeva pe la mijlocul insulei.
În fiecare dimineață, la intrarea în restaurant era așezat un mic afiș unde era specificat tipul de mâncare ce urma să fie servit în ziua respectivă. De regulă, la micul dejun și la prânz era bufet internațional, iar la cină eram „plimbați” prin gastronomia de pe Glob: de la bucătăria asiatică și cea maldiviană la cea europeană.
Nu știu ce așteptări avea bloggerul unde citisem informația că mâncarea de la Kuramathi nu e cine știe ce, dar eu am fost cucerită complet. Fie că era vorba de prânz, mic dejun sau cină, erau servite zeci de feluri de mâncare la fiecare masă. Aveai atât de multe opțiuni dintre care să alegi, încât cred că și cel mai pretențios turist ar fi găsit ceva pe gustul lui. Și mâncarea nu era doar multă, ci și foarte delicioasă. Unele feluri erau gătite de bucătari chiar în fața ta – de la paste sau ochiuri la fripturi sofisticate. M-aș fi așteptat ca mâncarea să fie gătită în fața clientului la un restaurant à la carte, în niciun caz la un bufet.
De regulă, deoarece erau atât de multe feluri de mâncare pe care doream să le încerc (și foarte multe feluri nu se repetau; de exemplu, am prins bucătăria maldiviană într-o singură seară), am mâncat porții mici din mai multe preparate. De pildă, o lingură de curry indian, câteva bucățele de sushi sau sashimi, câteva spaghette, o mică pită naan, puțin orez prăjit în stil thailandez, o frigăruie satay cu sos, un pachețel chinezesc, fructe de mare etc. Dacă mâncarea ar fi vorbit, în farfuria mea ar fi fost un adevărat turn Babel.
Cât despre dulciuri, oricât de mult am încercat, nu am reușit să le rezist. Cred că la fiecare masă erau vreo 10 feluri de prăjituri (Panna Cotta, chec, prăjturi cu cremă de ciocolată, cu frișcă, mousse-uri, pricomigdale), pateuri, cornulețe, gogoși, clătite, Nutella și alte produse de patiserie. Plus fructe, iar uneori și o fântână de ciocolată.
Mi-ar fi imposibil să descriu exuberanța formelor, așa că am să las fotografiile să vorbească. De la prăjituri în formă de inimioare ce păreau niște bijuterii, la tot soiul de triunghiuri, cubulețe ori mingiuțe cu straturi de blat, foietaj, biscuiți și creme – am mâncat cam 2-3 (uneori chiar 4) la fiecare masă. De unde și diferența de greutate de care vă povesteam. Dacă stau să mă gândesc bine, cred că am scăpat ușor. 🙂
Am mâncat la un restaurant à la carte de pe insulă o singură dată, la prânz, în ziua în care plecam, deoarece după micul dejun ni se terminase planul Full Board.
Am mers la restaurantul Inguru, aflat în partea de vest a insulei, care mi s-a părut cel mai frumos local din Kuramathi. Este construit chiar pe malul oceanului, în trepte care coboară până la apa turcoaz, limpede precum cristalul, în care poți să vezi recifele de corali și peștii colorați în timp ce iei masa.
Ca să vă faceți o idee despre prețurile de la restaurantele a la carte, am mâncat la Inguru un pește proaspăt (mahi mahe) fript pe grătar, cu cartofi prăjiți, ce a costat 25 de dolari porția.
Mai multe poze cu Inguru găsiți aici.
Băuturile alcoolice sunt cam la nivelul prețurilor din Occident. Un cocktail cu alcool costa între 9 și 15 dolari.
Dacă nu ești în regim All Inclusive, ci Full Board, cum am fost noi, trebuie să plătești separat, la plecare, pentru toate băuturile consumate (cu excepția apei îmbuteliate în insula Kuramathi și a ceaiului și a cafelei servite la micul dejun).
În afară de acestea, toate băuturile – fie ele cocktailuri alcoolice sau nu, sucuri, bere, vin etc – se plătesc dacă ești în regim Full Board.
Noi am ales această variantă pentru că diferența de preț dintre Full Board și All Inclusive era foarte mare (cam de 1.200 de dolari de cuplu pentru un pachet de 7 nopți), și ne-am dat seama că în niciun caz nu am bea atât de mult. A fost o alegere bună deoarece într-o săptămână am mai cheltuit pe insulă în jur de 600 de dolari amândoi, bani în care au intrat și două excursii.
Pe insulă sunt multe baruri, iar meniurile pentru băuturi sunt asemănătoare. Prețurile sunt aceleași peste tot. În afară de restaurantele pentru mesele tip bufet și restaurantele à la carte, pe insulă se află 6 baruri și o cafenea (Island Coffee Shop).
Cel mai mult mi-a plăcut Laguna Bar, unde este și o piscină infinity minunată, ce se deschide spre apa turcoaz a Oceanului Indian. Poți să faci plajă pe șezlong sau să te răsfeți în bazin cu un cocktail lângă tine.
Cât am stat pe insulă am încercat să testez cât mai multe cocktail-uri noi, așa că am renunțat la ginul tonic de care nu mă despart de obicei în vacanțe, și am încercat mai multe dintre cocktail-urile originale Kuramathi (specialitățile insulei).
Cel mai mult mi-au plăcut Chocolate Pleasure, o bombă calorică cu lichior, cremă de cacao, frișcă, lapte și kahlua (lichior de cafea) și The Milky Way (vodcă, cremă de cacao, lichior irlandez și sirop de ciocolată). Iar dintre cocktail-urile clasice, mi s-a părut excelent Blue Lagoon (vodcă, curacao, sirop de zahăr, suc de lime și Sprite).
Mai jos găsiți meniul cu cocktail-urile servite la Laguna Bar:
O ceașcă de ceai sau de cafea era 2,5 dolari, un espresso 3,5 dolari, un cappuccino 5,5 dolari, un latte macchiato 5,50 dolari, iar o ciocolată caldă 5 dolari.
O apă plată la 1 litru – 2 dolari, iar una la 1,5 litri – 3 dolari (apă Bonaqua).
Sucurile (Coca Cola, Franta, Sprite, Tonic etc) erau 3,8 dolari, iar o bere Carlsberg la cutie 7 dolari.
Mai jos găsiți o parte din meniurile de la Pool Bar și de la Island Coffee Shop:
Foarte mult mi-a plăcut și Sand Bar, un bar pe plajă, cu multe fotolii pufoase răspândite pe nisipul de pe țărm, în estul extrem al insulei.
Pe insulă sunt 3 piscine, amplasate astfel încât în fiecare zonă să fie câte una: în est, central și în vest. Pool Bar-ul este în mijlocul insulei, iar Laguna Bar (unde este piscina infinity superbă de care vă spuneam) se află în vest. La căpătul estic este o altă piscină infinity, dar priveliștea spre ocean este mult mai frumoasă la Laguna Bar.
Iată piscina de la Pool Bar:
Și cealaltă piscină infinity, cea din estul insulei:
Față de multe alte insule din Maldive, care au doar câteva sute de metri lungime, Kuramathi este destul de mare cu ai săi 1,8 kilometri de la est la vest. În partea sa cea mai lată, în est, are cam 200-300 de metri lățime. În această zonă se află recepția principală și micul debarcader unde turiștii sunt aduși de feribot. Tot de aici se pleacă în excursiile cu barca spre alte insule sau spre zonele de scufundări și de snorkeling (într-un articol viitor am să vă povestesc despre activitățile pe care le puteți face în Kuramathi).
Deoarece insula este destul de lungă, resortul are și microbuze electrice care îi duc pe turiști unde au nevoie (de la restaurant la cazare, de la recepție la Pool Bar etc). Noi am mers destul de mult pe jos, dar am folosit și microbuzele de multe ori.
Sunt foarte utile, mai ales când te întorci seara obosit. Pe insulă sunt mai multe stații unde poți să aștepți microbuzele, dar șoferii vor opri oriunde dacă le faci semn. Erau atât de drăguți încât de multe ori încetineau când treceau pe lângă turiști și îi întrebau dacă vor să se urce.
În timpul zilei, microbuzele trec de obicei din 15 în 15 minute, iar de la 10 seara până la 1 noaptea din 20 în 20 de minute.
De altfel, toate mașinuțele și microbuzele pe care le-am văzut pe insulă, inclusiv cele folosite pentru marfă, erau electrice.
Cât despre plăți, resortul acceptă toate cardurile cunoscute, precum și dolari americani, euro, lire sterline și franci elvețieni. Nu este nevoie să schimbi bani în moneda locală.
Mai multe informații despre Kuramathi găsiți pe site-ul oficial al resortului.
